Quantcast
Channel: Sfin.ro – Saptamana Financiara
Viewing all articles
Browse latest Browse all 2431

De ce este interesat DNA de faptul ca Eduard Helvig trebuia sa fie nasul lui Adrian Tarau?

$
0
0

DNA L-A DOCUMENTAT PE HELLVIG – Dezvaluire exploziva a fostului senator Valer Marian: „Un fapt mai putin stiut este ca, dupa eliminarea generalului Coldea din SRI, vajnicii procurori de la DNA Oradea au incercat sa-i fabrice, la ordin de la Bucuresti, in timp ce Codruta Kovesi era inca sefa DNA, un dosar pentru fapte de coruptie actualului director al SRI, Eduard Hellvig, originar din zona, legat de niste afaceri mai vechi cu o firma a controversatului afacerist oradean Adrian Tarau”

Agățarea lui Hellwig și spălarea Crinei

Recent a incercat sa spele imaginea judecatoarei Crina Muntean si, implicit, a procurorilor Man si Ardelean publicatia Newsweek Romania, unde s-au aciuat mai multi gornisti ai binomului SRI-DNA, ca Sabin Borcan (acesta fiind numele sau din buletin, nu Orcan), Mircea Marian, Ramona Ursu. Potrivit unor surse, aceasta publicatie ar fi fost infiintata si este stipendiata cu concursul generalului Florian Coldea , care a fost trecut in rezerva si la pensie in iarna anului 2017. Un fapt mai putin stiut este ca, dupa eliminarea generalului Coldea din SRI, vajnicii procurori de la DNA Oradea au incercat sa-i fabrice, la ordin de la Bucuresti, in timp ce Codruta Kovesi era inca sefa DNA, un dosar pentru fapte de coruptie actualului director al SRI, Eduard Hellwig, originar din zonă, legat de niste afaceri mai vechi cu o firma a controversatului afacerist oradean Adrian Tarau, fiul unui fost prefect PSD de Bihor, devenit cunoscut datorita scandalului declansat dupa ce a fost arestat de fostul procuror Alexandru Lele in timpul guvernarii Adrian Nastase.

Intr-un interviu lung, publicat de Neesweek Romania in doua parti, judecatoarea Crina Muntean incearca sa se disculpe si sa se victimizeze vizavi de trimiterea sa in judecata disciplinara, prezentandu-se drept o luptatoare eroina, indeosebi impotriva coruptiei din justitie, care este vanata de grupurile de interese penale din justitia bihoreana, constituite din avocati si judecatori nominalizati, prin intermediul Inspectiei Judiciare si a unor judecatori din CSM. O sa revenim in curand cu privire la faptele de glorie ale acestei puritane si purificatoare autoproclamate a justitiei bihorene, incepand cu modul dubios in care a dobandit si a instrainat un apartament atribuit in perioada in care a fost judecatoare stagiara la Judecatoria Negresti Oas din judetul Satu Mare.

In apararea acestei judecatoare si implicit a celor doi procurori, a sarit pe Facebook, precum un catel de curte, autoproclamatul luptator pentru independenta si integritatea justitiei, Vasilica Cristi Danilet, fost membru al CSM, care se afla in relatii de prietenie cu cei trei din perioada in care a fost judecator la Judecatoria Oradea. Muhajedinul Danilet a sarit in apararea celor trei si in vremea in care era membru al CSM, inclusiv printr-o depozitie de martor in favoarea judecatoarei Muntean intr-un dosar fabricat de procurorul Man avocatilor Ioan si Daniela Sava, in care au fost trimisi in judecata pentru un santaj inchipuit la aceasta judecatoare, pentru care au fost achitati definitiv de Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu motivatia ca fapta nu există. De exemplu, dupa ce procurorul Cristian Ardelean a fost depistat, in urma unui control efectuat in prima perioada in care a activat la Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor, cu zeci de dosare lasate in nelucrare si cu zeci de inregistrari audio-video tinute vraiste, iar sefii sai intentionau sa faca demersurile legale pentru a fi dat afara, judecatorul Danilet a intervenit telefonic, in calitate de membru al CSM, la prim-procurorul de atunci al Parchetului Bihor, Viorel Gavra, solicitandu-i sa-l mentina in functie pentru ca este baiat bun si de perspectiva.

Ardelean si Muntean, buni de puscarie

Recent am intrat in posesia unor noi informatii si dovezi (inregistrari audio si documente) privind abuzuri comise de procurorii Ciprian Man si Cristian Ardelean, inclusiv cu concursul nemijlocit al judecatoarei de drepturi si libertati Crina Muntean. Astfel, din inregistrarea unei discutii purtate de procurorul Ardelean, in perioada in care activa la Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor inainte de a fi promovat la DNA, cu prim-procurorul Vasile Popa, rezulta ca vajnicul legalist a aranjat cu judecatoarea Muntean sa vina la instanta intr-o zi de duminica, impreuna cu o grefiera, pentru a dispune mentinerea arestarii preventive pentru doi inculpati intr-un dosar in care emisese rechizitoriu si a aflat in ultima zi ca le expira mandatul de arestare.

Procuror Ardelean Cristian transcriere inregistrare Vasile Popa

Conform legii penale (art. 207 alin.1 din Codul penal) si practicii judiciare in materie, procurorul Ardelean trebuia sa inainteze instantei rechizitoriul cu dosarul cauzei cu cel putin cinci zile inainte de expirarea arestarii preventive, iar nerespectarea acestui termen este sanctionabila cu nulitate absoluta. In conditiile date, cei doi inculpati ar fi trebuit pusi in libertate de judecatoarea de drepturi si libertati la data respectiva.

Desi vajnicul procuror a inaintat Tribunalului Bihor rechizitoriul cu dosarul cauzei doar in ziua in care expira arestarea celor doi inculpati, care era si zi nelucratoare, de duminica, respective in data de 2 februarie 2014, si cu toate ca nu putea studia in cateva ore un dosar care insuma 24 de volume, judecatoarea Crina Muntean, care detinea atunci si functia de presedinte a Sectiei Penale, a emis o incheiere prin care a mentinut arestarea preventiva a inculpatilor in cauza.

Solutia a fost emisa in dosarul Tribunalului Bihor nr. 513/111/2014, prin incheierea pronuntata in data de 2 februarie 2014, prin care a fost mentinuta arestarea preventiva fata de inculpatii Ciprian Claudiu Bara si Robert Titi, arestati si trimisi in judecata pentru evaziune fiscala, respectiv complicitate la evaziune fiscala.

Stupefiant este ca aceeasi judecatoare a pronuntat o solutie contrara intr-un alt dosar al Tribunalului Bihor, inregistrat sub nr. 1641/111/2015, in care, prin incheierea din 20 mai 2015, a constatat nulitatea absoluta a propunerii formulate de Serviciul Teritorial Oradea al DIICOT privind prelungirea arestarii preventive dispusa fata de cinci inculpati, pentru motivul ca nu a fost formulata cu cel putin cinci zile inainte de expirare, fiind inregistrata numai cu patru zile inainte.

De unde se vede ca (scuzati cacofonia!) Crina justitiei bihorene a fost pentru unii procurori muma, iar pentru altii ciuma.

Din inregistrare rezulta, pe langa intelegerea nelegala, vadit abuziva si lovita de nulitate absoluta, si nivelul profesional precar si limbajul de mahala al procurorului Ardelean. Procurorul prostovan ajunge sa se planga ca nici judecatoarea care a emis mandatul de arestare, nici politistii care lucrau in dosar si nici cei de la Arest, nu l-au informat cand expira arestarea celor doi inculpati, de parca nu era obligatia sa primordiala de serviciu sa verifice termenul de expirare a mandatului de arestare preventiva. Realitatea este ca procurorul Ardelean nu si-a supravegheat propriul dosar de urmarire penala si a uitat sa ceara prelungirea arestarii preventive a inculpatilor Bara si Titi. Prin manoperele lor nelegale, procurorul Ardelean si judecatoarea Muntean au mentinut in arest preventiv doi incupati care trebuiau eliberati, devenind astfel suspecti cel putin de savarsirea infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal.

Santajarea unor judecatori prin fabricarea de dosare parintilor lor

Au aparut informatii si inregistrari si cu privire la alte practici de santajare uzitate de procurorii Man si Ardelean la adresa unor judecatori de la Sectia Penala a Curtii de Apel Oradea, prin fabricarea unor dosare de coruptie unor membri de familie ai acestora (parinti, frati, soti). Astfel, procurorul Man i-ar fi fabricat un dosar de luare de mita tatalui judecatorului Antik Levente (Antik Bela), care era medic psihiatru la Spitalul de Psihiatrie Nucet din judetul Bihor, pe care l-a tinut mult timp la sertar. Iar procurorul Ardelean i-ar fi fabricat un dosar de coruptie tatalui judecatorului Ovidiu Petru Musta (Petru Musta), care era primar in comuna Popesti din judetul Bihor. Cert este ca judecatorii Antik si Musta au devenit in ultimii ani judecatorii cei mai concesivi, mai serviabili de la Curtea de Apel Oradea in dosarele instrumentate de DNA cu trimitere in judecata. Inclusiv din discutiile dintre procurorii Man si Ardelean date publicitatii in ianuarie a.c. rezulta ca, la Curtea de Apel Oradea, completele conduse de judecatorii Antik si Musta erau cele mai favorabile DNA.

La comanda procurorului Man, judecatorul Antik i-a condamnat cu executare, respectiv cu suspendare, in prima instanta, pe sotii Ioan si Daniela Sava in dosarul privind santajul inventat la adresa judecatoarei Crina Muntean, in care au fost achitati ulterior de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Tot la comanda lui Man, judecatorul Musta l-a condamnat cu executare pe comisarul sef de politie Gheorghe Sava din Oradea pentru fapte de coruptie discutabile, pentru care fusese achitat, in prima instanta, de Tribunalul Bihor. Pe de alta parte, la comanda procuroru lui Ardelean, judecatorul Musta l-a condamnat definitiv cu executare pe comisarul sef de politie Adrian Bota din Satu Mare, intr-un dosar intocmit in baza denunturilor si declaratiilor unor interlopi, cu condamnari penale la activ.

Limbutul si fudulul Ardelean s-a laudat ca a aranjat cu completul de judecata de la Curtea de Apel Oradea ca politistul Bota sa fie condamnat mai substantial in apel. Noile informatii si dovezi ar trebui sa determine o reluare urgenta si o intensificare substantiala a urmaririi penale impotriva procurorilor Ciprian Man si Cristian Ardelean, existand temeiuri inclusiv pentru arestarea preventiva a celor doi bastarzi CK. Iar locul amicei si complicei Crina este tot intr-un loc mai racoros.

Intre Romania si Statele Unite exista o intensa colaborare pe linie de intelligence, vezi numeroasele vizite pe care sefii CIA le-au facut la Bucuresti, declaratiile publice de apreciere fata de colaborarea cu serviciile romanesti, plus interesele americane in regiune: economice, militare, geostrategice.
In Ucraina, de pilda, Romania a primit la ultimul summit NATO statut de leading state pe cyber-intelligence, dar interesele americane mai vizeaza cybercrime, lupta anti-terorism, scutul de la Deveselu, bazele militare americane, plus un centru de comanda al NATO etc, etc. Apoi, Romania a devenit o insula de rezistenta intr-o regiune in care Rusia se lupta sa-si recastige influenta si castiga teren in Estul Europei, utilizand forta in Ucraina sau pe alte cai in Moldova, Ungaria, Bulgaria, Cipru, Grecia, plus tarile din Balcani, luate pe sus.
Pe langa rolul esential in arhitectura de securitate, SRI mai are un rol major de care SUA sunt extrem de interesate: sustinerea luptei anticoruptie. SUA au sustinut public tot timpul lupta anticoruptie, ultima vizita la Bucuresti a Victoriei Nuland fiind edificatoare in acest sens. Care e agenda lui Hellvig in aceasta directie? Ce semnal transmite Romania instaland la dispeceratul anti-coruptie un personaj care nu ofera garantii de continuitate? Nu prea gasim track-record-ul sau de politician mari fapte care sa-l recomande drept un mare reformator.
Acest tablou sumar este totusi suficient pentru a intelege de ce numele sefului SRI nu poate fi comunicat sec partenerilor americani putin inainte de a-l anunta public fara a starni nedumerire la Washington. Vrea sa transmita Iohannis ceva cu asta sau a marcat inca una din stangaciile tipice inceputului de mandat?
Statele Unite crediteaza maxima incredere colaborarea cu serviciile romanesti. Ce sa inteleaga americanii din faptul ca Iohannis lasa SRI pe mana unui politician extrem de activ in timpul puciului parlamentar din vara lui 2012? Ca tot veni vorba, cum se raporteaza azi Eduard Hellvig la evenimentele atunci? Ce crede el, viitorul sef SRI, ca s-a intamplat atunci: o actiune politica in limitele democratiei sau o lovitura data statului de drept?
Cine au avut, pana la urma, dreptate: Barroso si Merkel sau Antonescu, al carui mana dreapta era? Atentie, Hellvig nu este un politician low profile ca Maior, interesat in cariera de functii tehnice (secretar de stat la MApN pe vremea guvernarii Nastase), ci a ocupat pozitii pur politice: secretar general PNL, ministrul Dezvoltarii in guvernul Ponta, europarlamentar PC, coordonator de campanie prezidentiala in 2009.
Bine implicat  in lumea politica, nu-i de mirare ca-i gasim numele pomenit in clasicele cumetrii transpartinice. Presa tabloida mentinona, in 2012, ca Eduard Hellvig urma sa fie nasul lui Adrian Tarau, fiul controversatului fost prefect PSD de Bihor arestat de procurorul Cristian Panait intr-o celebra ancheta din guvernarea Nastase, procuror care ulterior s-a sinucis. O intamplare de ultima ora l-a determinat, se pare, sa renunte. Cum a ajuns, totusi, in acest anturaj?
Victor Ponta spune un mare adevar, desi doreste sa fie doar ironic, cand afirma urmatoarele: „Ca sa citez din propaganda, Eduard Hellvig a fost coautorul, alaturi cu mine, de Crin Antonescu, de Liviu Dragnea, la lovitura de stat din 2012”.
Apoi, faptul ca Victor Ponta, Adrian Nastase afirma public ca Helvig este o propunere buna ridica semne suplimentare de intrebare. De ce acesti oameni care nu au nici un interes ca activitatea anti-coruptie sa continue la turatie maxima aplauda nominalizarea lui Iohannis? De ce Iohannis afirma ca nu mai vrea zornait de catuse in ziua cand anunta noul sef SRI? Este un mesaj sau o noua inabilitate?
Deja sunt prea multe semne de intrebare.
Chiar daca nu-l exprima, americanii ar mai avea un motiv suplimentar de ingrijorare: a intrat noul presedinte Iohannis atat de mult in sfera de influenta a Germaniei din moment ce nominalizeaza la sefia SRI un politician convins ca axa Washington – Londra – Bucuresti trebuie deviata prin Washington – Berlin -Bucuresti? In treacat fie spus, Helvig este pe jumatate etnic german (sasi brasoveni), fapt care explica si mai bine admiratia sa pentru modelul german. Apoi, ce inseamna de fapt „europenizarea” SRI dorita de presedinte?
In fine, din CV-ul sau nu rezulta o pregatire solida pe probleme de securitate, ci participarea la scoli de vara sau cursuri cu caracter neacademic.
Dificil de explicat apoi cum de presedintele Iohannis nu a reusit sa coaguleze o majoritate in Parlament la numirea unui judecator la Curtea Constitutionala, dar reuseste sa incropeasca una in cazul viitorului sef SRI. Exista un troc politic pe aceasta functie, este un nume unanim acceptat de clasa politica? Un viitor sef SRI pus cu votul UNPR-ului lui Gabi Oprea si PC-ului mostenit de la Voiculescu nu este altceva decat o noua „solutie imorala”, avand pretul ei ascuns.
Iohannis s-a aratat dispus sa comita inca un compromis pentru a-si rasplati cu functii importante oamenii loiali din campanie. Mihalache, azi seful cancelariei, Gorghiu, impusa la sefia PNL, Hellvig, anuntat la SRI, sunt oameni care au ramas langa el cand nici macar propriul partid, PNL, nu mai credea in candidatura sa.Procedand astfel, noul presedinte confirma temerile din campanie:  nu intelege cum functioneaza mecanismele unui stat ca Romania aflat intr-un moment istoric dramatic. Exista compromisuri si compromisuri. Unele necesare, altele compromitatoare, dar inevitabile, iar cateva pur si simplu inacceptabile. Iohannis a ales din nou un politician dupa chipul si asemanarea sa: prea mic pentru o palarie atat de mare. Si a facut-o, din nou, pe tacute.
Cum zicea si Iohannis in ultimul interviu: „Este o artă si a vorbi. Fără să vorbim, gresim”.

Viewing all articles
Browse latest Browse all 2431

Trending Articles


Garda Felina Sezonul 1 Episodul 6


Doamnă


BMW E90 invarte, dar nu porneste


Curajosul prinț Ivandoe Sezonul 1 Episodul 01 dublat in romana


MApN intentioneaza, prin proiectul sustinut si de PSD, sa elimine...


Zbaterea unei vene sub ochii


Film – Un sef pe cinste (1964) – Une souris chez les hommes – vedeti aici filmul


pechinez


Hyalobarrier gel endo, 10 ml, Anika Therapeutics


Garaj tabla Pasteur 48